DESPRE NOI SECTIUNILE PLATFORMEI ▾ NEWSLETTER ▾

Despre noi | Disclaimer | Contact

este un concept creativ realizat de:

Aboneaza-te la Newsletter

Fii parte din comunitatea noastra! Lasa-ne adresa ta de e-mail si vei fi conectat la cele mai importante stiri si evenimente.

Ce sunt obligațiunile?

Fiecare dintre noi am luat la un moment dat cu imprumut bani, de la părinți, de la bunici sau de la bancă pentru a ne satisface o nevoie curentă, bani pe care i-am rambursat mai devreme sau mai târziu. La fel se întâmplă și în cazul obligațiunilor, acestea sunt împrumuturi între mai mulți creditori (deținătorii de obligațiuni) și un debitor (emitentul). Cum oamenii au nevoie de bani, la fel și companiile sau guvernele au nevoie de resurse pentru dezvoltare, în cazul companiilor sau pentru infrastructură, programe sociale sau acoperirea deficitelor bugetare, în cazul guvernelor.

În cazul obligațiunilor, emitentul (debitorul) se obligă să platescă creditorilor o dobândă (cupon), la anumite intervale de timp, pentru suma luată cu imprumut (valoare nominală) până la o anumită dată în viitor (maturitate). În general o dată ce obligațiunea ajunge la maturitate, emitentul întrerupe plața cupoanelor și plătește valoarea nominală creditorului. Datorită faptului că plățile de cupoane se fac la intervale regulate de timp, iar valoarea cuponului este deja cunoscută, obligațiunile sunt numite instrumente cu venit fix.

Tipuri de obligațiuni, în funcție de emitent:

Obligațiuni corporative – acestea sunt emise de companii, de regulă pentru extinderea operațiunilor. Pe lângă obligațiunile clasice care plătesc valoarea împrumutului la maturitate, acestea pot fi și convertibile sau să aibă o opțiune call. În cazul celor convertibile, la maturitate deținătorul de obligațiuni poate primi în schimbul sumei împrumutate acțiuni în companie. În cazul celor cu opțiune call, emitentul are posibilitatea să le răscumpere înainte de maturitate la un preț anunțat la data emisiunii;

Obligațiuni municipale – acestea sunt emise de municipalități sau consilii județene pentru finanțarea proiectelor de investiții;

Obligațiuni suverane – acestea sunt emise de guvernele statelor de regulă pentru acoperirea deficitelor bugetare. În general pentru aceste tipuri de obligațiuni nu se plătește impozit. În România, obligațiuni;

Obligațiuni supra-naționale – emise de bănci de dezvoltare în acționariatul cărora intră mai multe state sau de alte organisme financiare internaționale (ex.BERD, International Investment Bank, Black Sea Trade & Development Bank).

Obligațiuni în funcție de cupon:

Obligațiuni cu cupon fix – acestea sunt cele mai întâlnite obligațiuni unde dobânda este constantă de-a lungul vieții emisiunii;

Obligațiuni cu cupon variabil – obligațiuni al căror cupon este legat de un indice al pieței monetare (de exemplu, ROBOR, EURIBOR, LIBOR, etc.) sau cele ale căror cupoane sunt legate de rata inflației;

Obligațiuni cu cupon zero (zero coupon bond) – obligațiuni emise sub valoarea nominală (la discount) și care nu fac plăți de cupon. La maturitate, emitentul va plăti doar valoarea nominală.

Plata cuponului:

Plata trimestrială

Plata semianuală

Plata anuală

În funcție de prioritatea deținătorului:

Obligațiuni senioare. Deținătorii de obligațiuni senioare au prioritate în recuperarea investițiilor în momentul în care emitentul intră în faliment/lichidare. Obligațiunile senioare sunt purtătoare a unui risc mai mic și astfel plătesc, în general, un cupon (dobândă) mai mic decât alte obligațiuni de rang inferior.

Obligațiuni junioare (subordonate). Deținătorii de obligațiuni junioare au o prioritate mai mică de a își recupera investiția în cazul în care emitentul intră în faliment/lichidare. În acest caz, deținătorii de obligațiuni junioare vor fi plătiți doar după ce au fost plătiți toți deținătorii de titluri de credit cu rang superior. Obligațiunile junioare (subordonate) sunt purtătoare a unui risc mai mare și de aceea plătesc în general cupoane (dobânda) mai mari. Băncile sunt principalii emitenți de obligațiuni junioare.

Obligațiuni

Informații oferite de OTP Asset Management

→ Ce sunt obligațiunile?

→ Care este rolul obligațiunilor?

→ Cu ce sunt obligațiunile diferite față de acțiuni?

→ Cum investești în obligațiuni?

→ Scenariul investiției într-o obligațiune

→ Cum câștigi din investiția în obligațiuni?

→ Ce riscuri există?

Care este rolul obligațiunilor?

În cele mai multe cazuri obligațiunile se emit pentru finanțarea proiectelor de investiții sau pentru acoperirea unor împrumutări mai vechi. Teoretic un emitent se poate împrumuta atât de mult, cât piața îi permite și atât timp cât există cerere pentru obligațiunile sale, neexistând o limită superioară. De regulă, emitenții emit obligațiuni datorită costurilor mai mici decât în cazul accesării creditelor bancare. Un credit bancar impune de obicei anumite restricții emitentului cum ar fi: să nu se împrumute mai mult de un anumit nivel, să nu efectueze achiziții, să nu plătească dividende decât după plata în întregime a creditului bancar. De asemenea, în alte cazuri nevoia de finanțare este atât de mare încât o singură bancă nu poate finanța un intreg credit, în acest caz emitentul putând apela la un consorțiu de bănci sau poate emite obligațiuni.

Cu ce sunt obligațiunile diferite față de acțiuni?

Principala diferență între obligațiuni și acțiuni este că primele sunt instrumente de credit, iar celelate sunt instrumente de capital. Printr-o achiziție de acțiuni investitorul va deține o parte din emitent, astfel devenind acționar. De regulă, deținătorul unei obligațiuni primește dobânda sub forma cuponului, iar acționarul primește o parte din profit sub formă de dividende.

Ambele investiții, fie în acțiuni, fie în obligațiuni pot să aducă câștig sau pierdere de capital, în funcție de evoluția instrumentului față de prețul de achiziție.

O altă diferență între obligațiuni și acțiuni este beneficiul pe care îl are emitentul, în cazul obligațiunilor, plata cupoanelor este deductibilă din impozitul companiei pe venit, pe când plata dividendelor reprezintă ieșire de numerar și nu o cheltuială.

Deoarece deținătorii de obligațiuni sunt considerați creditori, în cazul falimentului companiei, aceștia au prioritate îin recuperarea creanțelor, din valorificarea activelor companiei în fața acționarilor ei. Acest fapt oferă o garanție în plus deținătorului de obligațiuni, dar riscul nu este eliminat în întregime.

Cum investești în obligațiuni?

Pentru a investi în obligațiuni există 3 variante:

Pe piața reglementată sau piața AeRO, prin intermediul unui broker

Pe piața OTC (over the counter), prin intermediul unei bănci, ca orice alt produs bancar. În general, în rețelele bancare locale sunt disponibile obligațiuni suverane;

Indirect prin intermediul unui fond de obligațiuni, acest produs oferind o diversificare pe emitenți, cât și pe maturități, combinat cu experiența managerului de fond.

Obligațiunile listate pe bursă au mai multe avantaje, precum lichiditate, transparență și un cadru legal strict. Pentru a cumpăra obligațiuni listate, trebuie să ai un cont deschis la un broker, unde depui suma de bani egală cu prețul de pe piață al obligațiunii, plus comisioanele indicate de broker. În general, când cumperi direct de la emitent, în timpul unei oferte publice inițiale sau al unui plasament privat, se achită doar valoarea nominală. Dar după ce obligațiunile sunt listate, acestea devin obiect al cererii și ofertei și vor fi evaluate la prețul pieței.

Obligațiunile listate au avantajul lichidității. Ceea ce înseamnă că, în cazul în care o persoana achiziționează o obligațiune cu o scadență de 10 ani, dar după 5 ani își dorește banii înapoi, poate vinde obligațiunea unui alt investitor, prin Bursa de Valori București. Acolo va avea posibilitatea să o vândă la prețul de piață, care poate să fie mai mare sau mai mic față de valoarea nominală a obligațiunii. Totodată acest lucru înseamnă că un investitor are posibilitatea să cumpere obligațiuni de la alți investitori dispuși să vândă, prin intermediul unui broker autorizat să tranzacționeze la Bursa de Valori București.

Prin urmare, când efectuezi investiții directe în obligațiuni trebuie să cunoști urmatoarele lucruri:

Comisioanele – întreabă cum se aplică acestea și care este impactul lor asupra randamantului total obtinuț;

Dobânda acumulată – la data achiziției va trebui să plătești vânzătorului dobânda acumulată (dobânda strânsă de la data plății ultimului cupon pâna la data decontării obligațiunii). De reținut că această dobândă acumulată o vei primi înapoi la data plății următorului cupon.

Scenariul investiției într-o obligațiune

Când investești într-o obligațiune urmărești să obții un randament cât mai mare (yield/câștig), iar cu cât prețul obligațiunii este mai mic, cu atât randamentul este mai mare. Este important de menționat că obligațiunile se tranzacționează la prețuri exprimate în procente.

O obligațiune se emite de obicei la un preț de 100% (din principal). Avem obligațiunea cu o valoare nominală de 10,000 RON pe care o cumpărăm la un preț de 100% cu un cupon de 3%, adică un randament până la maturitate de 3%.

Daca prețul obligațiunii scade la 98% și o cumpărăm la acest preț, atunci randamentul investiției va fi mai mare, deoarece acei 2% discount se adugă la randamentul până la maturitate. Practic, în momentul în care cumpărăm o obligațiune ne uităm la randamentul ei pâna la maturitate.

Foarte important: randamentul până la maturitate poate fi obținut doar în următoarele condiții:

Dacă menții în portofoliu obligațiunea pana la maturitate. Randamentul până la maturitate se bazează pe ipoteza că obligațiunea va fi răscumparată de emitent la maturitate la prețul de 100%. Dacă obligațiunea se vinde înaintea maturității, atunci poti obține fie un câștig, fie o pierdere de capital. Oricare din cele două variante va schimba câștigul real. Dacă de exemplu, cumperi o obligațiune la 100% și o vinzi la 110%, obții o diferență de 10% care îți aduce o creștere importantă a câștigului real. Invers, dacă cumperi o obligațiune la 100% și o vinzi la 90%, vei pierde 10% ceea ce înseamnă că vei câștiga mai puțin decât randamentul inițial până la maturitate.

Cupoanele primite sunt reinvestite (în loc de a fi cheltuite) la același randamant inițial. Randamentul până la maturitate se bazează pe ipoteza că, în viitor cuponele primite vor fi reinvestite și niciodată cheltuite până la maturitate. Dacă vei cheltui din cupoane, atunci sigur nu vei obține randamentul până la maturitate inițial. Dacă ai cumpărat o obligațiune cu un randamant inițial de 3% atunci sumele viitoare primite sub forma de cupoane trebuie reinvestite în alte obligațiuni sau aceeași obligațiune exact la același randament de 3%. Cu cât o obligațiune are o maturitate mai îndelungată, cu atât crește riscul de a nu mai obține randamantul inițial. În situația în care vei reuși să investești la randamente mai mari, atunci randamantul inițial obtinut va fi mai mare.

Cum câștig din investiția în obligațiuni?

Cumpărăm o obligațiune cu o valoare nominală de 10,000 RON la un preț de 100% cu un cupon de 3% (plata anuală a cuponului). În fiecare an până la maturitatea obligațiunii vom primi din partea emitentului câte 300 RON reprezentând 3% (cuponul) din valoarea nominală (10,000 RON). În plus dacă reușim să vindem obligațiunea la un preț mai mare de 100% atunci vom obține un câștig de capital. De regulă, câștigurile din cupoane și cele de capital pentru obligațiunile suverane nu sunt impozitate, în timp ce în cazul celorlalte obligațiuni cele două tipuri de câștig pot fi impozitate.

Ce riscuri există?

Investiția în obligațiuni are și riscuri, urmând regula generală randamentele sunt mici când riscul este scăzut, iar randamantele sunt mari când există riscuri ridicate.

Principalele riscuri sunt:

Riscul de credit. Riscul de credit cunoscut ca ăi riscul de „default” apare în momentul în care emitentul obligațiunilor întră în incapacitate de a plăti cupoanele sau principalul. Teoretic obligațiunile suverane ale României au cel mai mic grad de risc de default pentru obligațiunile emise în LEI. Pentru a calcula riscul de credit au apărut agentii de rating care acordă emitenților calificative privind abilitatea acestora de a-și plăti cuponele, cât și probabilitatea de intrare în default. Cele mai mari agenții de rating sunt Moody’s, Standard & Poor’s și Fitch care au un sistem asemănător de rating. Astfel obligațiunile se împart în două mari categorii după calitatea ratingului: investment grade ăi high yield (non-investment grade sau junk).

De exemplu, dacă unei obligațiuni cu rating AAA i se schimbă ratingul, prețul acesteia va scădea datorită faptului că i-a crescut nivelul de risc.

Riscul de preț. Riscul apare în acel moment în care vrei să vinzi obligațiunile înainte de maturitate, când în piață prețul poate fi mai scăzut decât prețul inițial de cumpărare. Când o obligatiune este cumpărată sub 100% atunci ne așteptăm la un câștig de capital deoarece la maturitate vei primi valoarea întreagă a principalului. Dacă o cumperi plătind o primă (peste 100%) atunci vei realiza o pierdere de capital dacă la maturitate vei primi doar principalul. Prețul unei obligațiuni este în funcție legată de: cupon comparat cu nivelul actual al dobânzilor, termenul până la maturitate, riscul de credit și orice altă opțiune care există în prospectul emisiunii.

Relația principală între schimbările de dobândă și prețul obligațiunilor este urmatoarea: atunci când dobânzile cresc prețul obligațiunii scade, iar când dobânzile scad, prețul obligațiunii crește.

Obligațiunile sunt o componentă esențială în formarea oricărui portofoliu investițional care are un orizont de timp lung. Prin faptul că sunt în esențăa instrumente cu venit fix, obligațiunile aduc un plus de siguranță întregului portofoliu prin reducerea volatilității acestuia.

Atenție:

Materialul prezentat face parte din demersul de educare financiară pe care OTP Asset Management Romania îl susține prin proiecte proprii sau prin cele ale partenerilor săi, asa cum este platforma fluentinfinante.ro. În acest sens, materialul este creat în termeni cat mai simpli, ușor de înțeles și nu urmează terminologia și definițiile prezente în legislația în vigoare.

Recomandăm ferm înaintea oricărei investiții, aprofundarea legislației în vigoare și a documentelor fondurilor alese spre investiție.