© Fluent in finante 2016. All Rights Reserved.
este un concept creativ realizat de:
Aboneaza-te la Newsletter
Fii parte din comunitatea noastra! Lasa-ne adresa ta de e-mail si vei fi conectat la cele mai importante stiri si evenimente.
Acest tip de abordare constă în selectarea acțiunilor pe baza informațiilor privind situațiile financiare ale companiei, domeniul în care activează, situarea prețului în raport cu diferite repere care țin de companie și de piață în ansamblul său.
Este utilă pentru investirea în acțiuni pe termen mediu și lung (minimum 1 an). Cei care utilizează acest tip de analiză au la rândul lor diferite obiective de randament și de lichiditate, utilizând cu prioritate anumite criterii.
În cazul acțiunilor, analiza fundamentală poate lua în considerare atât premise micro-economice, legate intrinsec de situația financiară și de natura activității companiei respective (ca de exemplu, evaluări financiare, acte contabile, planuri de afaceri), cât și condiții macro-economice care afectează sectorul din care face parte compania sau mediul national/multi-național în care compania își desfășoară activitatea.
Analiza fundamentală: cantitativă sau calitativă
Analiza fundamentală cantitativă determină și evaluează factori economici care sunt cuantificabili în termeni numerici.
Analiza fundamentală calitativă determină și evaluează factori economici din perspectiva caracteristicilor calitative percepute a acestora.
Un tip de analiză fundamentală nu este în mod necondiționat superioară celeilalte. Mulți analiști consideră ca este preferabil ca analiza fundamentală cantitativă să fie utilizată în paralel cu analiza fundamentală calitativă. The Coca-Cola Company este oferit ca un exemplu relevant în acest sens. Analiza fundamentală cantitativă a acestei companii ar lua în considerare dividendul anual sau indicatorul PER alături de alți factori cantitativi. Totuși, analiza fundamentală cantitativă poate fi completată cu evaluarea notorietății mărcii Coca-Cola ca formă de analiză fundamentală calitativă.
Analiza Fundamentală
Informații oferite de Tradeville
Selecția acțiunilor pe baza analizei fundamentale
Criteriul valorii (Value Investing) – unii dintre investitorii pe termen lung sunt preocupați de determinarea valorii afacerii în care ei își plasează banii, căutând să cumpere acțiunea la un discount cât mai mare față de valoarea calculată de aceștia pe baza diferitelor informații.
Cu alte cuvinte, întrebarea care se pune este cât valorează activele nete de datorii ale companiei dacă acestea ar fi vândute? Un răspuns aproximativ poate fi dat evaluând elementele de activ (terenurile, mijloacele fixe, activele circulante) la un preț corect de piață, adăugând apoi lichiditățile disponibile și scăzând datoriile.
Pe cazul pieței românețti au fost și încă mai sunt întâlnite situații în care capitalizarea de piață a unor companii este inferioară valorii patrimoniului net, în special datorită exploatării ineficiente a acestuia. Investitorii care cumpără pe criterii de Value Investing consideră că respectiva afacere are perspective de a deveni eficientă prin schimbarea acționariatului, îmbunătățirea mediului economic sau alte modificări majore, moment în care societatea va fi cotată la valoarea sa intrinsecă.
Criteriul expansiunii (Growth Stocks) – este utilizat de investitorii preocupați de identificarea unor societăți din domenii cu perspective de creștere și de pătrundere pe noi piețe. Este în special urmărit ritmul de evoluție a cifrei de afaceri și a profitului determinându-se ratele de creștere în termeni reali. Acestea pot fi extrapolate și în viitor, dar este recomandabil să se identifice potențiali factori de risc, de ordin economic, legislativ, care ar afecta aceasta evoluție. De asemenea trebuie avută în vedere calitatea afacerii respectivei societăți, precum și existența sau nu a unor avantaje competitive față de alte societăți similare. De regulă, societățile de creștere nu acordă dividende, câștigul investitorului fiind aproape exclusiv din diferența de curs. Astfel de societăți sunt cele mai riscante, datorită lipsei dividendelor care ar fi putut constitui un reper privind prețul, precum și ca efect al incertitudinii privind evoluția activității în parametrii de creștere estimați.
Criteriul venitului (Income Stocks) – in cazul acțiunilor fiind cel al dividendului. Investitorii preferă astfel de acțiuni datorită nevoii de a avea o anumită certitudine privind un beneficiu de pe urma investiției. Sunt recomandate acțiuni cu un randament ridicat al dividendului (raportul dividend estimat/preț), aparținând unor companii stabile din punct de vedere financiar și ajunse la maturitate. De cele mai multe ori, orizontul investițional al deținătorilor unei astfel de acțiuni este de 1 an. Există și investitori de dividend care păstrează o acțiune pe termen de mai mulți ani, cu condiția ca acele dividende să aibă o anumită rată de creștere.
În practică întălnim combinații ale abordărilor de mai sus, una dintre acestea fiind criteriul creșterii la un preț rezonabil (Growth at a Reasonable Price). Aceste acțiuni aparțin unor companii în creștere, prețul fiind considerat de către investitori ca fiind subevaluat. Informațiile utilizate sunt predominant cantitative, respectiv indicatori precum ratele de creștere și PER.
O altă modalitate de a privi o investiție într-o societate de pe piață este analiza calitativă, acordând prioritate rentabilității financiare, competenței managementului și activelor necorporale de genul «goodwill»-ului. Investitorii care se ghidează după astfel de criterii privesc dincolo de elementele cantitative deduse pe baza situațiilor financiare, apreciind valoarea care nu se reflectă imediat în contabilitate: poziția pe piață, calitatea resurselor umane și a managementului. Acest gen de analiză nu presupune simpla extrapolare în viitor a unor indicatori înregistrați istoric, ci se mizează pe îmbunătățirea lor datorită creșterii calității afacerii; de aceea, investitorii ar fi dispuși să plătească o primă peste prețul care ar fi considerat ca fiind de echilibru la un anumit moment.
Analizei fundamentale i s-au adus o serie de contraargumente, cel mai puternic fiind acela că se bazează pe informații cunoscute, fără a beneficia de vreun avantaj major față de ceilalți participanți la piață. Cu toate acestea, s-a dovedit pe diferite piețe de capital că există întotdeauna o serie de companii subevaluate, care pot aduce câștiguri superioare mediei pieței pe termen de câțiva ani.
Luarea în considerare a criteriilor de analiză fundamentală depinde așadar de obiectivele fixate de investitor privind rentabilitatea și de riscul pe care dorește să și-l asume, incluzând aici frecvența cu care intenționează să tranzacționeze.
Decizia de a vinde, pe baza analizei fundamentale
Simplificat, o acțiune este de vândut prin prisma criteriilor fundamentale, atunci când răspunsul inițial la întrebarea “De ce am cumpărat acțiunea?” își pierde valabilitatea. Următoarele situații pot constitui tot atâtea motive de a vinde acțiunea:
- știre despre societate sau despre domeniul în care activează modifică așteptările inițiale (scăderea probabilității de a realiza indicatorii financiari la nivelul propus inițial, un posibil efect al unor modificări legislative, fiscale asupra domeniului etc.);
- supraevaluare a prețului acțiunii, peste nivelul justificat de performantele financiare; se pot stabili praguri date de multipli de piață precum PER, Preț/valoare contabilă, Preț/Cifra de afaceri dincolo de care o acțiune să fie considerată supraevaluată;
- supraevaluarea poate fi determinată și prin compararea cu alte societăți din domeniu sau cu media pieței.
Atenție:
Materialele Tradeville au rol exclusiv informativ, de orientare și de suport de învățare și nu reprezintă o sugestie de investiție sau analiză financiară. Investiția în instrumente financiare presupune riscuri specifice, pe care fiecare investitor trebuie să le analizeze în raport cu propria persoană.
CURSURI ONLINE
Lectia urmatoare
Lectia anterioara
c